Sonda spaţială indiană Chandrayaan 2 s-a plasat cu succes pe o orbită a Lunii

„A fost un punct critic al misiunii, aş spune al doilea cel mai mare prag după aselenizare. Luna este un obiect în mişcare, la fel şi sonda noastră. Pentru a intra pe o orbită, mai mulţi parametri, precum viteza şi gradul de înclinare, trebuie să fie exacţi”, a declarat un oficial din Indian Space Research Organisation (ISRO).

• Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut

Specialiştii vor mai face patru manevre pentru a plasa sonda pe orbita sa finală, astfel încât aceasta să poată trece pe lângă polii Lunii la o distanţă de aproximativ 100 de kilometri, potrivit ISRO.

Sonda Chandrayaan-2 (Carul Lunii 2), construită de ISRO, a fost lansată pe 22 iulie de la Centrul Spaţial Satish Dhawan, situat în statul Andhra Pradesh.

„Este o zi istorică pentru spaţiu, pentru ştiinţa şi tehnica din India”, a declarat, la momentul respectiv, K. Sivan, şeful ISRO.

Chandrayaan-2 este cea mai sofisticată misiune realizată până în prezent de ISRO. Dacă va avea succes, India va deveni a patra ţară, după SUA, Rusia şi China, care plasează un rover pe suprafaţa Lunii. Agenţia spaţială indiană vrea să plaseze acest rover în regiunea polară sudică a Lunii.

Atât racheta folosită la lansare, cât şi modulul spaţial şi roverul sunt concepute şi produse exclusiv în India.

Sonda Chandrayaan-2 

Chandrayaan-2 este o versiune avansată a Chandrayaan-1, misiunea indiană lansată în 2008, prin care a fost confirmată prezenţa moleculelor de apă pe Lună.

Modulul spaţial Chandrayaan-2, cu o greutate de 2,4 tone, va orbita Luna timp de aproximativ un an, urmând să realizeze fotografii ale suprafeţei satelitului, în căutarea unor indicii privind prezenţa apei, şi să-i studieze exosfera.

Operaţiunea de plasare a roverului Pragyaan („înţelepciune”, în sanscrită) pe Lună este programată pentru 7 septembrie. Specialiştii indieni vor putea astfel să efectueze experimente, să studieze rocile şi solul Lunii de la distanţă.

Misiunea este una specială şi pentru faptul că a costat incredibil de puţin, aproximativ 140 de milioane de dolari.

NASA – care, pe 20 iulie, a marcat 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună, făcut de Neil Armstrong, în misiunea Apollo 11 – a cheltuit cu misiunile sale pe satelitul natural al Terrei aproximativ 100 de miliarde de dolari.

Premierul indian Narendra Modi a anunţat anterior că India va trimite un om în spaţiu până în 2022. De asemenea, India speră să încheie contracte avantajoase privind transportarea de sateliţi comerciali şi alte misiuni în spaţiu.